ADHD-Hiperactivitate cu deficit de atenție la copil

Ce este ADHD-ul?

ADHD este o tulburare de comportament cu o foarte mare incidență (în medie 3-5% dintre copii), ale cărei simptome caracteristice sunt impulsivitatea, neatenția și hiperactivitatea.

Cum se recunoaște ADHD-ul?

Un copil poate fi diagnosticat ca având hiperactivitate cu deficit de atenție dacă prezintă cel puțin 8 din următoarele simptome înainte de vârsta de 7 ani:

  • adesea dă din mâini sau din picioare sau se foiește pe scaun;
  • are dificultăți în a rămâne așezat atunci cand i se cere să facă astfel;
  • este ușor de distrat de stimuli externi;
  • are dificultăți în a-și astepta rândul în jocuri sau în activități de grup;
  • adesea trântește răspunsuri la întrebări înainte ca acestea să fie complet formulate;
  • are dificultăți în a urma instrucțiunile date de alții (și nu datorită unui comportament sau lipsei de înțelegere), de exemplu, eșuează în a termina o activitate de rutină;
  • are dificultăți în a-și menține atenția concentrată asupra temelor sau activităților ludice;
  • adesea trece de la o activitate neterminată la alta;
  • are dificultăți în a sta liniștit;
  • adesea vorbește excesiv de mult;
  • adesea întrerupe sau deranjează pe ceilalți. Exemplu: se amestecă în jocurile altor copii;
  • adesea pare a nu ascultă ceea ce i se spune;
  • adesea pierde lucruri necesare pentru teme sau activități acasă sau la scoală;
  • adesea se angajează în activități periculoase corporale, fără a lua în considerație consecințele posibile;

Atenție! O parte din aceste caracteristici pot fi prezente și la copii tipici, în special la cei mici. Însă, la copiii cu ADHD gradul și frecvența acestor caracteristici este mult mai mare.

Cum afectează ADHD-ul dezvoltarea copilului?

Se spune că această tulburare afectează mai mult băieții decât fetele (3:1).  Această concluzie nu este validă deoarece atunci când copiii devin adulți, simptomele reziduale ale tulburării sunt mai evidente la femei decât la bărbați. Studiile au arătat că această tulburare este  mai greu de recunoscut la fete datorită nivelului mai scăzut de hiperactivitate și de comportament disruptiv. Astfel, caracteristica cea mai importantă în diagnosticarea fetelor este neatenția. 

La scoală căt și acasă, simptomele se înrăutățesc în situații ce necesită o atenție susținută (ascultarea/urmărirea profesorului în clasă, efectuarea temelor acasă). Pot exista momente în care aceste simptome pot fi minime sau absente.

Tulburarea are efecte negative asupra învățării școlare, asupra relațiilor sociale ale copilului și nu numai.

Neatenția

  • In clasă, neatenția se manifestă prin insuficientă consecvență în îndeplinirea sarcinilor și dificultăților în organizarea și efectuarea corectă a activității. Copilul lasă impresia că nu ascultă sau aude ceea ce i se spune iar activitatea sa este dezordonată și efectuată neglijent;
  • Acasă, neatenția se manifestă prin faptul că nu răspunde la solicitări, nu urmează instrucțiunile celorlalți și trece frecvent de la o sarcină la alta;
  • Cu egalii, neatenția se manifestă prin incapacitatea de a urma regulile unor jocuri structurale și incapacitatea de a asculta alți copii.

Impulsivitatea

  • In clasă, se manifestă prin răspunsuri precipitate la întrebări înainte ca acestea să fie complet formulate, comentarii imprudente, nu-și așteaptă rândul la sarcini de grup, nu se concentrează înainte de a începe să răspundă la teme, întrerupe profesorul în timpul lecției, întrerupe sau vorbește cu alți colegi în timpul perioadelor de activitate în liniște;
  • Acasă, impulsivitatea se manifestă prin întreruperea sau deranjarea celorlalți membri ai familiei și printr-un comportament înclinat spre accidente;
  • Cu egalii, impulsivitatea se manifestă prin incapacitatea de a-și aștepta rândul la jocuri, deranj, apucarea obiectelor, angajarea în activități periculoase fără a lua în considerație consecințele posibile.

Hiperactivitatea

  • In clasă, se manifestă prin dificultăți în a rămâne așezat, ridicatul excesiv în picioare, alergatul prin clasă, neastâmpăr, manipularea obiectelor, răsucitul și mersul în zig-zag;
  • Acasă, hiperactivitatea se manifestă prin incapacitatea de a rămâne așezat când este de așteptat să facă astfel și prin activități excesiv de zgomotoase;
  • Cu egalii, hiperactivitatea se manifestă prin vorbitul excesiv de mult și prin incapacitatea de a se juca liniștit și de a-și regla activitatea în conformitate cu cerințele jocuri.

Evoluție fără intervenția unui psihiatru, consilier sau psihoterapeut, grupuri de dezvoltare persoanală, familie și scoală

Această tulburare debutează în copilărie (50% din cazuri înainte de vârsta de 4 ani), dar de cele mai multe ori nu este recunoscută până la începerea școlii.

Încă din primele luni de viață copilul hiperactiv plânge mult, doarme mai puțîn, este iritabil, nu reușește se joace singur cu jucăria sau o exploreze, distruge sau pierde.

La vârstă de 3 ani se observă hiperactivitatea, neatenția și imposibilitatea de a educa copilul. Astfel, interacțiunea copil-părinte are de suferit.  Apar semnele hiperactivitatii motorii grosiere (alergatul sau cățăratul excesiv), copilul este în continuă mișcare și trece frecvent de la o activitate la altă.

Aceste manifestări persistă întreagă copilărie. Mai târziu, aproximativ între 15-50% dintre copiii hiperactivi prezintă cu timpul o scădere a simptomelor sau cel puțîn ating un punct în viață când simptomele lor încetează a mai fi maladaptative. Însă, cei mai mulți copii vor continuă prezinte simptome și în tinerețe. Între 35-60% dintre indivizii hiperactivi vor avea probleme cu agresivitate, conduită și cu violarea normelor legale și sociale în timpul adolescenței. Aproximativ 25% au tendința de a avea comportament antisocial adulți.

Unii dintre ei repetă clasa, rămân atât de mult în urmă încât necesită educație specială, pot fi exmatriculati pentru conduită inadecvată, pot apărea dificultăți de învățare, ating un nivel inferior persoanelor normale cu aceeași vârstă și capacitate intelectuală, abuz de substanțe: tutun și alcool.

Evoluția împreună cu intervenția unui psihiatru, consilier sau psihoterapeut, grupuri de dezvoltare personală și susținere familială și școlară

Hiperactivitatea = Energie
Impulsivitatea = Flexibilitate
Neatenția = Hiperfocusare

În terapie, copilul cu ADHD experimentează un spațiu călduros, plăcut, distractiv, relaxant în care se simte ascultat până la capăt fără fie judecat (din cauza etichetelor pe care le-a atras atunci când cei din jur nu au mai știut cum rectioneze) și înțeles (îi sunt acceptate emoțiile, ascultate problemele cu care se confruntă, i se oferă suport pozitiv/constructiv/găsire de soluții alternative). Cu ajutorul terapeutului, copilul este ajutat devină conștient de sine și de existența sa în lume. Învață are mai multe posibilități  și poate alege cum își trăiască viață, cum reacționeze la lume și cum o manipuleze.

În încheiere, trebuie specificat hiperactivitatea cu deficit de atenție nu se vindecă așa cum nici autismul nu este vindecabil. El este prezent de la naștere, chiar dacă nu este mereu observabil încă de la început și va fi prezent până la final în marea majoritate a cazurilor.

ADHD-ul este recuperabil! Prin terapie, medicație dacă este cazul, dietă și sprijinul celor din jur, acești copii pot deveni și se pot dezvolta în direcția în care își doresc. În terapie, copilul transformă toate aceste simptome în superputeri care îl vor ajuta crească și se dezvolte armonios.

Dacă ați avut răbdare și interes pentru a citi până la capăt acest articol, gândesc ați găsit ceva ce vă este de folos. Fie sunteți adulți sau copii, ADHD-ul poate fi prezent în viața voastră și poate prelua controlul. Dacă vă regășiți în aceste situații, fie sunteți adulți care simțiți o neliniște interioară si alte simptome mai sus enumerate, fie aveți un copil care ar avea aceste simptome, vă recomandăm apelați la ajutorul unui specialist.

Pentru detalii cabinet, vă rog mergeți pe pagina de contact.

Cu drag, psiholog Stanciu Ștefania Cătălina

BIBLIOGRAFIE

Cucu-Ciuhan, G. (2006), Eficienta psihoterapiei experientiale la copilul Hiperkinetic, Editura Sper, Bucuresti

https://www.benandme.com/adhd-focus-hyper-focus/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburare_hiperchinetic%C4%83_cu_deficit_de_aten%C8%9Bie

Nu există comentarii

Adaugă comentariu