16 oct. Promovez un mod de viață sănătos

De ce le pasă oamenilor atât de mult de greutatea lor?

Poate le pasă deoarece suntem învățați că persoanele supraponderale trăiesc mai puțin în comparație cu persoanele cu o greutate normală. Prin urmare, supragreutatea poate contribui la apariția unor boli precum: hipertensiune arterială, boli ale inimii și diabet.

Sau, poate…POATE din dorința de a arăta bine și de a avea o stimă de sine crescută.

Studiile realizate asupra percepțiilor adulților ne răspund la această întrebare. Se pare că în prezent, atât femeile cât și bărbații își modulează comportamentul în funcție de așteptările societății, așteptări care fac din greutate parte a stimei de sine.

Oamenii încep să țină diete la vârste fragede, și de cele mai multe ori ajung să se îngrașe la fel ca înainte. Aceste comportamente de evitare a mâncării pot scăpa de sub control, încât să dezvolte tulburări alimentare.

Anorexia nervoasă, Bulimia nervoasă și Tulburarea mâncatului compulsiv

 Anorexia nervoasă

Este o tulburarare psihologică gravă. Aceste persoane refuză să-și mențină greutatea corporală normală și sănătoasă pentru vârsta și înălțimea lor, cel puțin cu 15% mai scăzută. Apare de obicei în adolescență, de cele mai multe ori după un eveniment stresant. Statisticile arată că 90-95% dintre persoanele diagnosticate cu anorexie nervoasă sunt femei.

Consecințe

• femeile pot avea probleme cu menstruația, mai exact oprirea acesteia;
• imagini distorsionate cu privire la propriul corp, se percep ca fiind grase;
• oboseală cronică;
• unele persoane pot ajunge să nu mănânce cu zilele;
• comportamente de purgare;
• boli cardiovasculare;
• expansiune acută a stomacului, până la punctul de rupere;
• boli de rinichi;
• sistem imunitar foarte scăzut.

Rata mortalității printre anorexici este de 15%, însă evoluția bolii este diferită de la om la om. Studiile longitudinale arată că jumătate din cei care suferă de anorexie nervoasă reușesc să își revină după 4 ani de la diagnosticarea tulburării.

Bulimia nervoasă

Caracteristicile de bază ale bulimiei nervoase sunt mâncatul compulsiv, urmat de comportamente ce includ inducerea vomitatului, consumul de laxative și exerciții fizice excesive. Bulimia nervoasă, ca și în cazul anorexiei nervoase, apare de cele mai multe ori în adolescență. Aceste persoane au o percepție mai bună și mai realistă asupra propriului corp decât persoanele cu anorexie.

Consecințe

• dezechilibrul electroliților din corp, ei ajută la reglarea inimii, iar un dezechilibru electrolitic poate duce la infarct;
• carierea dinților din cauza acidului din stomac.

Rata mortalității printre bulimici nu este atât de crescută ca în cazul anorexicilor.

Mâncatul compulsiv

Această tulburare se aseamănă cu bulimia nervoasă, cu excepția că nu recurg în mod regulat la comportamente de purgare și exerciții fizice pentru a compensa mâncatul excesiv. Aceste persoane mănâncă în continuu pentru a reuși să facă față stresului, anxietății sau depresiei. Au o greutate cu mult deasupra celei normale. Tulburarea mâncatului compulsiv este mai obișnuită în rândul femeilor, la fel ca în cazul celorlalte două.

De ce promovez un stil de viață sănătos și la ce mă refer mai exact, vă voi povesti în următoarele rânduri.

Pornind de la aceste diete inofensive la început, sigure și sănătoase așa cum le percep unii oameni, ele crează un set de condiții psihologice și fiziologice care pot îngreuna modul unui individ de a-și menține pattern-uri sănătoase de alimentație. Mă refer, mai exact, că devine extrem de greu să reziști, în special după ce guști puțin!

Nu cred că există femeie sau bărbat care să nu fi încercat să slăbească. Mai trist decât acest aspect, în prezent, pentru a atinge standardele de frumusețe, unii oamenii au început să se și îngrașe.

Am adoptat și promovat acest stil de viață sănătos de 8 ani de zile. Primul câștig, un câștig foarte important care a venit mult mai târziu, după 1-2 ani, gustul natural al mâncării :). La început mi-a fost destul de greu să renunț la sare sau alte condimente, artificii care maschează gustul adevărat al mâncării.

Un alt argument în favoarea acestui stil de viață este scăderea în greutate, greutate care se menține într-un interval de kilograme pe placul tuturor, mai ales pe placul celor care adoptă acest mod de a trăi. Este adevărat că durează mai mult până se văd rezultatele scăderii în greutate, însă nu vă pune sănătatea în pericol.

La început eram în clasa a 9-a, boboc în primul an de liceu și îmi era rușine deoarece aveam câteva kilograme în plus. Am încercat toate dietele pe care le-am găsit pe net sau pe care le-am auzit printre prietene. Fiind o persoană pretențioasă la mâncare, nu m-am putut plia pe nici o dietă și am fost foarte rapidă în abandonarea tuturor.

A urmat apoi o perioadă de informare pe net și diverse alte materiale, și m-am gândit că îmi doresc o dietă în care să mănânc cât de mult vreau, la orice oră, și să îmi pot alege singură alimentele din cele pe care le prefer.

Așa am ajuns să adopt acest stil de viață. A fost greu, rezultatele întârziind să apară, dar nu m-am dat bătută.

Ce presupune acest mod de viață?

Am renunțat:

• la mâncarea gătită cu ulei, implicit la prăjeli;
• la dulciuri;
• la pâine;
• la sucuri;
• la condimente și sosuri;

Și am început să aleg din alimentele care-mi plac doar pe cele care sunt sănătoase:

• mănânc la ce oră vreau;
• consum toate fructele care îmi sunt pe plac;
• beau foarte multă apă și sucuri naturale;
• mănânc dulciuri de la plafar sau bio;
• mănânc diverse alune și semințe crude sau prajite cu sare;
• fac sport;
• și am învățat să gătesc mâncare fără ulei, aceasta fiind foarte sănătoasă și gustoasă;
• cel mai important aspect, din când în când mă răsfăț cu alimentele interzise.

Acest mod de viață sănătos descris mai sus este unul individualizat și este foarte ușor de realizat. Încercați să eliminați prajelile, dulciurile și alte alimente nesănătoase. Dar, vă rog să nu uitați un lucru foarte important. Din când în când, îndrăzniți să mâncați și alimente nesănătoase. Eu încerc să facă acest compromis atunci când ies în oraș sau merg în parc unde mănânc o înghețată etc.

Dragi prieteni și cititori, am scris acest articol cu mare drag și cu dorința de a face cunoscute posibilele riscuri ale așa ziselor diete. Există o rată a mortalității cauzată de aceste tulburări alimentare, însă nu toate persoanele care țin diete ajung să dezvolte patternuri dezadaptative. Cel mai mare risc îl pot avea persoanele depresive sau cei care au în istoria familiei episoade depresive, persoanele anxioase sau persoane cu stimă de sine scăzută care caută aprobarea celorlalți. Unii consideră că multe adolescente și femei tinere dezvoltă tulburări alimentare datorate mediilor mai competitive și orientate spre câștig.

Promovez un stil de viată sănătos, deoarece mâncarea poate avea un gust delicios. Vă propun să îl descoperiți!

 Psiholog Stanciu Ștefania Cătălina

Bibliografie

Agras, W.S., (1987) Tulburările alimentare. Managementul obezității, bulimia și anorexia nervoasă. New York: Pergamon Press.

Blundel, J. E., și Hill, A. (1993). Tulburarea de mâncat compulsiv. Mecanisme psihologice. Binge Eating: Nature, assesment and treatment. New York: Guilford Press.

Dindelegan, C. (2012). Incursiune în psihopatologie și psihologie clinică. Editura Sper, București.