15 mart. Învață să spui nu!
„Nu pot să spun nu”.
„Nu am putut să spun nu”.
„Nu am reușit să spun nu”.
„Ar fi trebuit să spun nu!”
Recunoașteți aceste discursuri? Eu aud adesea aceste relatări de la prieteni, familie și colegi, chiar și de la mine. Personal, accept să fac diverse lucruri pentru familie, prieteni sau colegi, din respect sau pentru a nu se supăra și recunosc, că nu am mereu dispoziția sau timpul necesar, însă accept pentru aceste persoane și rareori refuz.
Acest nu refulat ne afectează pe toți, indiferent de generație, de sex, de situația socială sau economică. Dificultatea de a spune nu, cea care mă interesează în acest articol este mai puțin tragică, se poate îmbunătății fără ajutorul unui specialist, nu necesită tratament sau medicamente și nu este cazul să vă îngrijorați. Totuși, trebuie avută în vedere deoarece ne perturbă și ne îngreunează viața.
Neputința de a spune nu, poate fi influențată de următoarele:
– teama că vei fi perceput ca un individ agresiv;
– lipsa de încredere în sine;
– teama că vei fi respins;
– din dorința de a nu-i dezamăgi pe cei pe care îi iubești;
– teama de a fi criticat;
– teama că refuzul va fi perceput ca o jignire;
– teama de a fi pedepsit;
– teama de a fi atacat;
– educația care încurajează pasivitatea și produce indivizi disciplinați și supuși; indivizi care ajung să-și nege propriile nevoi și să se conformeze.
În cazuri extreme, această neputință sau formă specială de autocenzură se dovedește a fi deosebit de periculoasă. Poate merge până la controlul vieții noastre intime de către copiii, părinții, prietenii sau poate chiar șefii noștri.
Mulți dintre noi trăim experiențe de acest fel, în care ne este foarte greu să refuzăm propuneri contrare dorințelor, aspirațiilor și intereselor noastre. Exemplele sunt multe și sunt la îndemâna tuturor. Iată câteva: acceptarea unei întâlniri, deși nu ai starea necesară; a lua în grijă pisica vecinului, deși nu-ți plac animalele; până la acceptarea unei conferințe, deși nu ai timp să te pregătești, etc.
Cu toate acestea, acel nu pe care l-ai refulat îți rămâne în minte și te preocupă mai mult decât ar trebui. Poate merge de la neliniște difuză până la o anume erodare a stării de bine în care trăiești.
Femeile recunosc mai ușor acest gen de probleme, multe fete fiind educate prin raportare la o imagine „feminină”. Ele sunt educate să pună pe primul plan familia și prietenii, negându-și astfel nevoile și dorințele. Ca mamă sau soție „ideală” va uita mereu de ea în beneficiul copiilor și al soțului.
Această blocare sau neexprimare a opiniei sau părerii personale poate afecta echilibrul individual, afectând stima de sine în mod negativ. Stima de sine începe să scadă, iar în timp, dispare și capacitatea individului de a distinge între ceea ce îi aparține și ceea ce aparține celorlalți.
Ce se poate face
Susțin și vă împărtășesc și vouă afirmația geneticianului și matematicianului Albert Jacguard. Acesta susține că „În fiecare individ există întotdeauna și pentru totdeauna o mare capacitate de a alege și de a crea altceva”. Cu alte cuvinte, orice ființă umană posedă imense capacități de schimbare de-a lungul întregii sale vieți. Prin urmare, dacă vrei cu adevărat să îți schimbi comportamentul, poți începe prin a identifica tipul situațiilor în care nu reușești să spui nu. Mai apoi, lucrează la înțelegerea sentimentelor și reacțiilor în acele situații, pentru a putea în cele din urmă să te responsabilizezi și să te schimbi.
Cu ajutorul acestui nu, vei ajunge să te „redescoperi”. Pe măsură ce ne cunoaștem mai bine nevoile și reușim să le facem cunoscute și celorlalți, identitatea noastră se afirmă. Îndrăznind să spui nu, cresc și șansele unei comunicări mai autentice. Astfel, precizarea propriilor limite prin faptul că spui nu, este un mod de a te face respectat. Folosește un nu ferm și lipsit de agresivitate pentru o comunicare mai deschisă și mai onestă. Un nu activ și matur care ne permite să avem un rol mai dinamic și mai gratificator în propria noastră viață și în lume.
Soluții proaste pe care le folosim pentru a evita să spunem nu
1.Fuga
Această soluție presupune să eviți acele persoane pe care nu le poți refuza cu un simplu nu. Iată un exemplu pe care îl puteți găsi și în cartea „Cum să spui nu acasă, la serviciu, prietenilor, în viața de zi cu zi”, carte pe care o veți găsi tradusă la Editura Trei. O tânără povestește cum a fost nevoită să se mute în alt apartament și în alt cartier pentru a scăpa de o vecină care o ruga mereu să aibă grijă de copiii ei.
2.Substitutul
Folosind această strategie, găsești o altă persoană care să facă munca neplăcută în locul tău. Astfel, observăm în activitatea profesională a secretarelor, recepționerelor și asistentelor rolul de a găsi scuze în locul patronului. Lăsând pe alții să facă această muncă, evităm să ne asumăm răspunderile care ne revin.
3. Minciuna
A spune o minciună în locul unui refuz direct și sincer, presupune foarte multă muncă. Această minciună aduce după ea multe alte minciuni pe care va trebui în permanență să le supraveghezi și să le analizezi, pentru a nu te contrazice. Tot acest proces și toată energia consumată va fi însoțită de anxietate și depășește cu mult starea în care te-ai fi aflat dacă ai fi răspuns în mod direct și sincer, folosind cuvântul nu.
4. Celălalt este răspunzător
Folosind această soluție, spunem da în urma unei solicitări, dar îl regretăm imediat după aceea. Acest răspuns este aproape automat și nu ia în considerare o altă alternativă posibilă. Acest da rostit, reprimă sentimente care se pot manifesta imediat sau mai târziu, când evenimentul care le-a provocat este de domeniul trecutului sau chiar uitat. În momentul în care frustrarea, furia sau dezamăgirea vor reveni, avem senzația că vinovat este celălalt, nu noi. Însă, această strategie nu te va ajuta să depășești problemele pe care le ai atunci când trebuie să spui nu.
Spre exemplu: de dragul soțului accepți să mergi cu acesta la un eveniment care nu te pasionează sau pentru care nu ai starea necesară. Pe drum nu te vei putea controla și vei face diverse observații legate de cum conduce acesta, de cum este îmbrăcat sau tuns. Acolo, nu vei participa activ și totul ți se va părea criticabil, în special, soțul tău.
5. Banalizarea
Banalizând reacțiile, sentimentele și emoțiile pe care ți le provoacă acest da forțat, te poți expune la mari riscuri. Dacă te comporți ca și cum te-ai confrunta cu o situație obișnuită care nu ridică probleme speciale și în care, de obicei, te simți în largul tău, dificultățile nu vor dispărea.
Ce înseamnă a spune nu
Putința și curajul de a spune nu, această trecere de la un da obligatoriu și inevitabil la o exprimare mai personală, folosindu-l deopotrivă pe nu, îi permite individului să se consolideze și să-și afirme independența și autenticitatea. Astfel, a ști să spui nu, poate fi socotită o chestiune de supraviețuire.
A spune nu atunci când simțim, înseamnă a ieși din tiparul comun, confortabil și liniștitor și a te afirma ca individ autonom ce își are propriile sale dorințe. Aceste soluții pe care adesea le folosim produc efecte mult mai nocive psihic decât cele create de exprimarea unui simplu nu. Cu cât te vei antrena mai mult să spui nu în mod adecvat, cu atât vor scădea manifestările de anxietate și disconfortul, iar încrederea în tine va fi tot mai mare.
Un nu pregătit, pe care l-ai anticipat, îți poate simplifica viața!
Cu drag, psiholog Stanciu Ștefania Cătălina
Bibliografie
Haddou, M., (2011), Cum să spui nu acasă, la serviciu, prietenilor, în viața de zi cu zi, Editura Trei, București