30 aug. Inceputul unei relaţii de cuplu

Vom începe să discutăm despre sfârșitul unei relații, ca mai apoi să revenim la începutul acesteia.

Despărțirea oferă adesea un spațiu psihologic liber în care putem să reflectăm și să analizăm obiectiv ceea ce ni s-a întâmplat. Punem tot felul de întrebări și descoperim foarte multe greșeli fundamentale pe care le facem de cele mai multe ori la începutul relației, dar și pe parcursul acesteia.

S-a observat că atunci când suntem implicați puternic într-o relație, ne este dificil să realizăm ceea ce este în neregulă. Pe lângă lipsa de obiectivitate, suntem „programați” sau „blocați” inconștient să facem anumite greșeli care respectă un anumit model pe care l-am învățat de la părinți/bunici sau alte persoane importante din viața noastră.

Acest mod de funcționare într-o relație de cuplu este datorat unei loialități familiale. Dacă doriți să evadați din acest labirint, să vă trăiți propria viață si să întemeiați un cuplu sănătos, este nevoie să apelați la ajutorul unui psihoterapeut care să vă ghideze drumul spre autocunoaștere și autenticitate.

Specialiștii în domeniu au identificat 3 erori care apar la începutul unei relații. Acestea pun în pericol cuplu prin numeroase trăiri disconfortabile, dezamăgiri și conflicte inutile. Conștientizarea acestor erori și a consecințelor viitoare, pot influența pozitiv relațiile de cuplu.

1. Idealizarea imaginii partenerului

La începutul unei relații crește probabilitatea de a scăpa din vedere sau de a trata superficial acele comportamente, atitudini sau aspecte ale personalității care, în alte circumstanțe, ne-ar da serios de gândit. Ignorăm semnalele ce indică posibile probleme importante prin minimalizarea binevoitore a importanței, inventarea unei scuze în favoarea celuilalt și negarea vehementă.

Nu vedem decât ce vrem să vedem!

2. Nu punem suficiente întrebări

Evităm să punem întrebări la începutul unei relații din mai multe motive, iată câteva dintre ele: nu sunt romantice, nu vrem să știm răspunsul la ele sau nu vrem la rândul nostru să ni se pună întrebări.

Dar din pacate… ceea ce nu vrem să știm la început, o sa ne rănească mai tarziu! O relație de cuplu nu poate să funcționeze fără a cunoaște cu adevărat partenerul. Evitând această etapă,  suferința persoanelor implicate este mai mare după o perioadă de timp semnificativă datorită implicării emoționale atunci când se separă.

Domenii esențiale din care trebuie să pui întrebări la începutul unei relății: valori și atitudini morale, viziunea personală asupra comunicării și anganjamentului reciproc în cuplu, relațiile anterioare și cauzele întreruperii lor, scopuri profesionale și financiare, orientare spirituală și relații de familie.

3.  Facem prea repede compromisuri

Compromisurile se referă la încercările fiecăruia de adaptare la celălalt. Acestea pot fi pozitive atunci când sunt acceptabile, reciproce, negociabile în timp și izvorăsc dintr-o toleranță și înțelegere superioară.

Atunci când facem prea repede compromisuri acestea pot fi distructibile și constă în renunțarea și reducerea anumitor activități și comportamente de dragul unei relații. Au un caracter unilateral și vizează crearea unei dezarmonii false.

Se pot face compromisuri legate de valori și credințe personale, preocupări și interese personale, familia și prietenii și sunt motivate de nevoia de a evita conflictul.

Aceste capcane sau erori pe care avem tendința să le facem la începutul unei relații, se transformă mai târziu în pur și simplu foarte multe suferințe care puteau fi evitate.

Mult succes!

Cu drag,
Psiholog Stanciu Ștefania Cătălina

Bibliografie 

• NUȚĂ, ADRIAN (2001), Inocență și închipuire. Psihologia relației de cuplu, Editura SPER, București.
• NUȚĂ, ADRIAN (2002), Psihologia comunicării în cuplu, Editura SPER, București.
• NUȚĂ, ADRIAN (2002), Suprafața și adâncimile cuplului, Editura SPER, București.