Cercetări actuale despre SARS CoV 2

28 mart. Cercetări actuale despre SARS-CoV-2

Adăugat la 08:58h în Consiliere psihologică, Familie, Psihologie clinică, Sănătate de

Coronavirusului SARS-CoV-2 care a apărut în orașul Wuhan, China, anul trecut și care, de atunci, a provocat o pandemie la nivel global de COVID-19 este produsul evoluției naturale, conform descoperirilor publicate recent în revista Nature Medicine. Analiza datelor secvenței genomului public din SARS-CoV-2 și virușii asociați nu au găsit nicio dovadă că virusul a fost realizat într-un laborator sau altfel proiectat.

Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de viruși care pot provoca boli care variază foarte mult în severitate. Prima boală severă cunoscută cauzată de un coronavirus a apărut odată cu epidemia de sindrom respirator sever acut (SARS) 2003 din China. Un al doilea focar de boală severă a început în 2012 în Arabia Saudită cu Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).

SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19 este mai transmisibil, dar are o rată de mortalitate mai mică decât fratele său, SARS-CoV, potrivit unui articol de revistă publicat în jurnalul Societatea Americană de Microbiologie.

Pe baza totalității dovezilor existente, se pare că coronavirusul este comparabil în transmisibilitate cu gripa, dar cu o rată de fatalitate de zece ori mai mare. Asta înseamnă că trebuie să ne mișcăm rapid și agresiv pentru a stopa amenințarea.

Răspândire

În documentul apărut în revista „Emerging Infectious Diseases”, o echipă de oameni de știință din Statele Unite, Franța, China și Hong Kong au putut să identifice cât de repede se poate răspândi virusul.

Ei au descoperit că timpul dintre cazurile dintr-un lanț de transmisie este mai mic de o săptămână și că peste 10% dintre pacienți sunt infectați de cineva care are virusul, dar încă nu prezintă simptome.

Atenție! Persoanele cu SARS-CoV-2 pot rămâne asimptomatice timp de 2 până la 14 zile după infecție și unele persoane pot transmite virusul fără a dezvolta simptome ale bolii.

Transmiterea asimptomatică face cu siguranță mai dificilă reținerea.

Tratament

Până în prezent, cel mai promițător compus pentru tratarea COVID-19 este antivirala și remdesivir. Acestea se află în studii clinice pentru tratarea infecțiilor cu virusul Ebola.

Evoluție

În prezent s-a observat că, mai mult de 80 la sută dintre indivizii simptomatici vor experimenta doar simptome ușoare de tip gripă.

Cu toate acestea, mai alarmant, aproximativ 15 la sută dintre pacienții afectați vor deveni grav bolnavi și 5 la sută vor avea nevoie de îngrijiri critice.

Oamenii mai tineri și sănătoși vor reprezenta o proporție mai mare a populației cu simptome ușoare până la moderate.



Cei cu cel mai mare risc sunt vârstnicii, cei cu anumite boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și bolile pulmonare, precum și cei care primesc chimioterapie sau care sunt altfel imunocompromisi prin boală sau terapii.

Acest lucru oferă dovezi că măsurile de control extinse, inclusiv izolarea, carantina, închiderea școlii, restricțiile de călătorie și anularea adunărilor în masă sunt justificate.

Cercetările în această direcție sunt în continuă desfășurare.

Cercetătorii de la Peter Doherty Institute for Infection and Immunity (Doherty Institute), o colaborare  între Universitatea din Melbourne și spitalul Royal Melbourne, monitorizează evoluția pacienților tineri și sănătoși, dar infectați cu Coronavirus, având simptome ușoare până la moderate, care necesită internare în spital. S-a observat că în cazul acestora, sistemul imunitar poate să lupte cu infecția, așa cum se întâmplă și în cazul unei gripe. Asta demonstrează că deși este un virus nou, sistemul imunitar poate face față în cazul persoanelor fără alte afecțiuni.

Această cercetare susține că, înțelegerea răspunsului imun în aceste cazuri ușoare este o cercetare foarte importantă pentru a identifica ceea ce lipsește celor care au rezultate fatale și găsirea unui tratament eficient.

 Dr. Thevarajan declară „Sperăm să ne extindem acum munca națională și internațională pentru a înțelege de ce unii oameni mor din cauza COVID-19 și să construim cunoștințe suplimentare pentru a ajuta la răspunsul rapid al COVID-19 și viitoarele virusuri emergente”.

Cercetările recente arată că, izolarea reprezintă un factor de risc pentru sănătate, afectând sistemul imunitar,

Sfatul nostru, este să aveți grijă preventiv de el pentru că, doar el poate lupta cu acest virus. Este indicat să avem cât mai multă grijă de sănătatea noastră fizică (sport, alimentație sănătoasă, dar și mici plăceri nevinovate doar suntem în carantină), psihică (exprimarea emoțiilor negative, găsirea unor activități care implică o dispoziție pozitivă, găsirea unor soluții/strategii pas cu pas, meditație, etc), cât și spirituală (cititul, păstrarea comunicării de la distanță cu familia și prietenii, ajutarea celor nevoiași sau a persoanelor apropiate, ale vecinilor, declararea deplasării în afara țării, respectarea regulilor autorităților, distanțarea de persoanele vârstnice, etc.)

Că tot vorbeam de sistemul imunitar al individului, este bine de știut că este sănătos să lucrăm în această perioadă asupra relațiilor cu cei apropiați, dar și cu noi înșine. Pentru îmbunătățirea relației cu copilul în această perioadă vă recomandăm: http://www.desprepsihologie.ro/2020/03/26/cum-sa-comunici-eficient-cu-copilul-tau/ 

Modalități noi de diagnostic

Cercetătorii de la Spitalul Tongji din Wuhan, China, și-au propus să investigheze valoarea diagnostică și consistența imagisticii CT toracice în comparație cu testul RT-PCR în COVID-19. Aceștia au descoperit că în comparație cu RT-PCR, imagistica CT toracică poate fi o metodă mai fiabilă, practică și mai rapidă de diagnostic și evaluare a COVID-19, în special în zona epidemică.

Au descoperit că sensibilitatea CT pentru infecția cu COVID-19 a fost de 98% comparativ cu sensibilitatea RT-PCR de 71%.

În încheierea acestui articol, aș vrea să vă transmit că nu suntem singuri. Există cadre medicale, psihologi, și cercetători care alocă timp, resurse și muncă în combaterea acestei pandemii. Tot ce putem face este să stăm cât mai mult în casă și să avem grijă de sistemul imunitar al tuturor membrilor din familie, pentru a lupta împotriva răspândirii, pentru a evita aglomerarea și mai apoi depășirea capacității spitalelor și infectarea medicilor care nu ne vor mai putea salva.

Stați în casă pentru sănătate,

Stanciu Ștefania Cătălina

BIBLIOGRAFIE

Tags:
, , , , , , , , , , ,
Print
0 Likes
Nu există comentarii

Adaugă comentariu